Get the Flash Player to see this rotator.

Istoric

Biblioteca Județeană I. S. Bădescu este bibliotecă de drept public, cu personalitate juridică, este finanțată de Consiliul Județean Sălaj și funcționează potrivit Regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de autoritatea finanțatoare.

Scurt istoric
Ideea înființării unei biblioteci publice la Zalău datează din anul 1876, când documentele vremii menționează eforturile intelectualilor sălăjeni de a înființa astfel de instituții.

  • Se înființează asociații și societăți de lectură
  • Demersuri culturale meritorii au stat în atenția membrilor Despărțământului ASTREI din Sălaj, a Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni sau a Reuniunii Femeilor Sălăjene, precum și a unor înaintași, cum a fost Gavril Trifu (sub conducerea și îndrumarea sa ia ființă societatea de lectură „Gheorghe Lazăr”, ce dispunea de 85 de volume)
  • Cu sprijinul material al ASTREI, continuatoare a aspirațiilor generației Școlii Ardelene, în perioada 1890 - 1924, în așezările rurale și urbane din Sălaj au luat ființă 138 de „biblioteci poporale”
  • În Despărțământul ASTRA – Zalău se aflau 34 de biblioteci cu cel puțin 50 de volume fiecare, în afară de biblioteca poporală din Zalău, înzestrată cu 330 de volume
  • În anul 1950, autoritățile locale determină înființarea și în Zalău a unei biblioteci populare, numită Biblioteca „23 August”, cu peste 7.000 de volume în limba română, limba maghiară și rusă. Aceasta funcționa în spațiul Ateneului Popular.
  • În anul 1952 instituția primește numele de „Biblioteca Raională”, având și sarcini de îndrumare a bibliotecilor comunale
  • În anul 1957, biblioteca zălăuană va primi numele cărturarului sălăjean Ioniță Scipione Bădescu
     

Biblioteca Județeană „Ioniță Scipione Bădescu” a funcționat în diferite spații și la mai multe adrese:

  • În anul 1958 se găsea în localul din Strada Ady, Nr. 9
  • În aprilie 1959 se muta în Piața Libertății, Nr. 10, devenind „Biblioteca Centrală Raională”
  • În perioada 1968-1971 este cunoscută ca Biblioteca Orașenească, se diversifică activitățile și secțiile (Sala de lectură, Secția de împrumut pentru copii); instituția se mută în Piata Iuliu Maniu, Nr. 13, clădire aparținând Ministerului Culturii 
  • Din 1971 devine Bibliotecă Județeană. Creșterea semnificativă a numărului de volume, diversificarea activităților și serviciilor impun rezolvarea problemelor de spațiu:
  • În anul 1985 Secția de împrumut pentru copii este mutată în Piata Iuliu Maniu, Nr. 3, spațiu atribuit de Consiliul Popular Județean Sălaj
  • În anul 1994 se reorganizează Sectia de împrumut pentru adulți, în Clădirea Transilvania, Piața Iuliu Maniu, Nr. 4-5, proprietate a Primăriei Municipiului Zalău
  • În anul 2000 institutia începe să- și modernizeze serviciile
  • 2005 – trecerea la împrumutul automatizat în toate secțiile de relații cu publicul. Din acest an Biblioteca Județeană Sălaj editează revista proprie, de specialitate: I.D.E.I. (informare, documentare, educație, implicare)

Biblioteca Județeană  „I.S. Bădescu” Sălaj, având și rolul de bibliotecă municipală nu s-a bucurat de sediu propriu care să cuprindă toate secțiile și serviciile și să corespundă standardelor necesare funcționării  unei instituții de cultură, cu rol dublu: bibliotecă municipală și  județeană.

Din cauza degradarii clădirilor improprii în care funcționa și a începerii lucrărilor de consolidare și renovare, instituția a fost pusă în situația de a-și reorganiza, de mai multe ori, secțiile, birourile și serviciile:
 
  • 2006 – Seția împrumut pentru adulți se mută în spatiu închiriat (B-dul Mihai Viteazul, Nr. 51, Clădirea Casei de Modă, Et. III)
  • 2007 – 2008 – sunt mutate și reorganizate toate serviciile, birourile și Secția pentru copii – Str. Unirii, Nr. 7, Et. I și II; Sala de lectură și Secția Periodice restrângându-și activitatea și funcționând în P-ța Iuliu Maniu, Nr. 3-5.
  • Secția periodice și Centrul internet cu acces gratuit pentru public la adresa: P-ța Iuliu Maniu nr. 3-4, iar din 2011, în P-ța Iuliu Maniu, nr.9.
  • Din anul 2005 Biblioteca Judeteana Salaj editeaza revista proprie „I.D.E.I.” (informare, documentare, educatie, implicare)
  • 2004 – 2008 – se caută soluții pentru gasirea unui teren situat în zona centrală și construirea unui sediu propriu destinat Bibliotecii Judetene Salaj
  • 2009 – Hotarârea Consiliului Județean Sălaj, pentru alocarea unei sume necesare elaborării documentației tehnice pentru Sediul administrativ al județului și Biblioteca Județeană. Proiectul de construcție nu a fost demarat nici în anul 2013
  • În anul 2010, la finalizarea lucrărilor de consolidare, renovare și modernizare a clădirii din P-ța Iuliu Maniu, nr. 13, în proprietatea Ministerului Culturii, birourile și o parte din secțiile de relații cu publicul se reorganizează și funcționează aici: Sala de lectură; Secția pentru Copii și Ludoteca; managementul; secretariatul; compartimentul financiar contabil; compartimentul de dezvoltare, evidența și prelucrarea colecțiilor, informatizarea; compartimentul de informare bibliografică și documentare; Serviciul marketing - publicitate; Centrul de Formare; Sala Scriitorilor Sălăjeni; Atelierul de legătorie.
  • În anul 2014, o dată cu finalizarea lucrărilor de renovare, consolidare și modernizare a Clădirii Transilvania, prin proiectele Primăriei Municipiului Zalău, se va reorganiza activitatea secțiilor de relații cu publicul
  • 2015 - Colecţiile destinate tinerilor şi adulţilor sunt reorganizate în Clădirea Transilvania; sunt reorganizate şi Secţiile: Copii, Media, Periodice, Internet, iar pentru activităţile cultural-educative s-a pregătit un spaţiu special - BiblioDIVERTISMENT


Directori:
Porumb Ioan 1964 – 1969 ; 1971 – 1990
Bugnariu Lucia 1969 – 1971
Cosma Silvia 1990 – 1999
Vlaicu Mariana 1999 – 2004
Pop Florica 2004 – 
   

 
IONIȚĂ SCIPIONE BĂDESCU
(1847 - 1904)
 
     Remarcabil om de cultură din Transilvania secolului trecut, Ioniță Scipione Bădescu a contribuit la luminarea maselor, strălucind în publicistica vremii, activând cu dragoste pentru promovarea literaturii, alături de marii scriitori ai vremii.

Ioniță Scipione Bădescu a văzut lumina zilei în satul Răstolțul Mare din județul Sălaj. Rămas orfan de timpuriu, își face studiile secundare la licee din Beiuș si Oradea.

       Începuturile sale literare datează din vremea când era elev al Școlii Orădene. În Pesta publică primele poezii. Activează cu însuflețire în cadrul „Societății de lectură din Oradea” distingându-se ca traducător și autor de poezii originale.

     În mai 1866, poezia „Adio, către Ardeal” publicată în revista „Familia” a lui Iosif Vulcan, marchează debutul literar al lui Bădescu. În același an îi apar și alte poezii: „Sigiliul negru”, „Un suspin în zori”, „Trei buchete”.

           În 1866 - 1867, pe când era elev în clasa a VIII-a de liceu la Blaj, este amintit ca membru de onoare al „Societății de lectură orădene”. În 1867 își ia bacalaureatul la Beiuș. În timpul studiilor la Blaj, Bădescu îl cunoaște personal pe Mihai Eminescu, de care îl va lega o prietenie strânsă până la sfârșitul vieții marelui poet.

        În 1867 își începe studiile universitare. În această perioadă colaborează la revistele „Familia” și „Concordia” și traduce mult din limba română în limba maghiară și invers. În 1868 vede lumina tiparului primul volum intitulat „Poezii” unde, pe lângă poezii originale, există și traduceri, mai ales din Petöfi. De fapt, se pare că poeziile sale sunt scrise sub influența scriitorilor maghiari Petöfi Sándor și Vörösmarty, ale căror scrieri se potriveau năzuințelor și concepțiilor lui Bădescu. În 1869 Bădescu se stabilește în București unde continuă să studieze literele și filozofia. Aici colaborează la „Românul”, „Foaia societății pentru literatură română”, „Trompeta Carpaților”, „Timpul”.

         Lipsit de mijloace materiale, Bădescu intră redactor la ziarul „Timpul”, unde lucrează alături de Eminescu și Caragiale. Bădescu părăsește Bucureștiul și se întoarce în Transilvania ca trimis al Societății Culturale „Orientul” pentru a culege „poporane” de la „Românimea de dincoace de Carpați” și pe care, o parte le publică mai târziu, în 1869 în „Convorbiri literare”.

           În 1870 se stabilește la Iași, iar din 1871 lucrează la „Curierul de la Iași” si „Noul curier român”. Aici își ia licența în litere și filozofie.
În 1874 pleacă la Viena, de unde revine, în 1878. În 1881 ocupă postul de revizor școlar al județului Neamț, iar mai târziu, pentru Botoșani și Dorohoi. După o activitate importantă în acest domeniu, în 1866 își fondează propriul ziar „Curierul român”, în coloanele căruia atacă cu mare curaj importante  probleme ale vremii sale.

            Începând cu 17 aprilie 1887 Bădescu își petrece serile în tovărășia prietenului său, Eminescu. I.S. Bădescu depune mari eforturi pentru a-l ajuta pe Eminescu în acei ani grei pentru viața marelui poet.

                În 20 iunie 1889 în articolul publicat în „Curierul Român” intitulat „La moartea lui Mihai Eminescu”, Bădescu evocă figura genialului poet a cărui moarte l-a impresionat profund. La 29 iunie 1889 publică în același ziar articolul „O protestare” în care face mărturisiri în legătură cu amiciția ce l-a legat de M. Eminescu.

               Începând cu anul 1901, Ioniță Scipione Bădescu lipsește tot mai mult din viața publică, fiind suferind la București.

                 În 1902 revine la Botoșani unde se și stinge din viață, la 4 octombrie 1904.  
(Din articolul „Un remarcabil om de cultură: Scipione Ion Bădescu”,
apărut în ziarul „Drum nou”, aprilie 1957)